“L’obblighi e li Favuri”, i pensieri di Giampiero Amato

Ah chi ssù beddi ddi cristiani, p’un diri ca fussiru d’ittàri.. ca sulu quannu ci servi ti vennu a circàri

Chi cámpanu convinti d’obblighi e favuri senza eccezioni.. ca s’hannu a scanciàri pi tèniri mpèri un rapportu e la reputazioni

Oggi si ù mègghiu, ma no pi la bravùra e la competenza, ma pi disponibilità, cummirità e convenienza

Dumàni mentri hai caputu tuttu lu tracchìggiu, passa n’autru fissa e ti misiru a’ u parcheggiu

Pensanu iddi.. ma un sannu chi quannu veni u jocu a lu scummògghiu, certa genti si fa sula lu ritàgghiu

La genti, l’amicizia e lu rispettu si curtìvanu di cori comu la terra, no facennu favura di ruffiani cu quattru corpa di chitarra

Certi cosi e i cristiàni veri, un si ponnu accattàri cu favuri e regalicchi, ma si conquistanu corteggiannu la vista e l’aricchi

Giampiero Amato